Cercetători din Moldova în proiectul european care studiază impactul inteligenței artificiale și al tehnologiilor informaționale asupra limbajului uman și al comunicării
Cercetători de la Institutul de Matematică și Informatică "Vladimir Andrunachievici", împreună cu cei de la Universitatea de Stat din Moldova și alături de echipe din alte 51 de țări, și-au unit forțele pentru a prezice modul în care noile tehnologii vor schimba limbile și comunicarea umană. Cercetările se desfășoară în cadrul proiectului LITHME – Language in the the Human-Machine Era, finanțat de rețeaua de cercetare europeană EU COST Action Network.
Unul dintre scopurile principale ale proiectului este să contribuie la conștientizarea faptului că ne apropiem cu viteză mare de era „om-mașină” sau era când inteligența artificială nu se va limita la dispozitivele mobile, ci va fi incorporată în simțurile noastre. Hardware-ul se va muta din mâinile noastre în ochii și urechile noastre. Ochelarii și căștile inteligente vor fi capabile să traducă cuvintele unei alte persoane și fîcând impresia că ar vorbi cu tine în limba ta. Dar nu numai că tehnologia va mediatiza ceea ce vedem, auzim și spunem în timp real, ci va purta conversații din ce în ce mai complexe cu noi. Tehnologiile informaționale se vor integra atât de mult în comunicarea și limbajul uman încât le vor transformă radical.
Proiectul LITHME, lansat în octombrie 2020, a atins recent primul obiectiv important: lansarea raportului preliminar semnat de mai mulți autori cu privire la posibilitățile nelimitate ale tehnologiilor care influențează comunicarea umană. În același timp, raportul atrage atenția asupra riscurilor, inegalităților și aspectelor etice care însoțesc inevitabil dezvoltarea tehnologiilor.
Raportul atrage atenția, printre altele, că inteligenta artificială progresează tot mai mult în învățarea și traducerea limbajelor umane începând de la gramaticile formale și limba scrisă până la limbajele vorbite, limbajele semnelor și limbajele tactile. Unele limbi sunt înalt tehnologizate, pe când altele rămân în urma sau în afara procesului. Învățând limbajele umane, inteligența artificială ne învață emoțiile și comportamentele și este capabilă să le influențeze. Odată cu dezvoltarea continuă a tehnologiilor crește proporțional și capacitatea lor de a influența gândirea noastră. Confidențialitatea și securitatea rămân, de asemenea, preocupări constante.
Cu cât comunicăm mai mult prin intermediul tehnologiei, susțin autorii raportului, cu atât mai multe date îi furnizăm. Inteligența artificială se hrănește cu date și își crește performanța învățând din comportamentul nostru și din datele pe care le oferim. Tranzacționăm confidențialitatea noastră în schimbul avantajelor oferite de tehnologie. Tehnologiile bazate pe inteligența artificială oferind posibilități nelimitate, pot însă ascunde și riscuri nelimitate. Alături de numeroase beneficii, de ameliorarea experiențelor utilizatorilor, de reducerea riscurilor de sănătate și siguranță, facilitarea comunicării între limbi etc. tehnologia poate duce, de asemenea, la discriminare și excludere, la supraveghere, la riscuri de securitate și la riscuri pentru democrație (de ex. manipularea alegerilor prin rețele sociale).
Republica Moldova este multilateral reprezentată în proiectul LITHME. Angela Soltan, stabilită acum în Elveția, dar care continuă colaborarea cu Universitatea de Stat din Moldova, conduce în cadrul proiectului grupul de lucru Drepturile lingvistice și este co-autoare a raportului preliminar LITHME, fiind de asemenea, membru al comitetului de conducere al proiectului. M.c. Svetlana Cojocaru, cercetător principal la Institutul de Matematică și Informatică "Vladimir Andrunachievici" și vicepreședinte al Academiei de Științe a Moldovei, este membru al comitetului de conducere al proiectului. Comitetul de conducere al proiectului numără, de asemenea, trei membri supleanți de la instituțiile de cercetare din Moldova: Olesea Bodean și Nina Roșcovan (Universitatea de Stat din Moldova) și Mircea Petic (Institutul de Matematică și Informatică "Vladimir Andrunachievici").
Proiectul LITHME va investiga până în 2023 tehnologiile actuale și traiectoriile lor probabile în viitor.
Menționăm, că începând cu data de 7 noiembrie 2018, Republica Moldova a devenit membru cu drepturi depline COST (Cooperarea Europeana în Domeniul Ştiinţei şi Tehnologiei).
