Institutul de Matematică şi Informatică "Vladimir Andrunachievici"
Universitatea de Stat din MoldovaSisteme informatice inteligente pentru soluționarea problemelor slab structurate, procesarea cunoștințelor și volumelor mari de date
| Program: | Programe de Stat şi Granturi (CSŞDT) |
| Cifru: | 20.80009.5007.22 |
| Termenul executării: | 2020 – 2023 |
| Instituţii: | Institutul de Matematică şi Informatică "Vladimir Andrunachievici" |
| Conducător: | Gaindric Constantin |
| Executori: | Sisteme Informatice, Sisteme de Programare "Iurie Rogojin" |
| Raport științific: | Raport științific 2020 Raport științific 2021 Raport științific 2022 Raport științific 2023 Raport științific final 2020 - 2023 |
Rezumat
Utilizarea masivă a tehnologiilor informației și comunicațiilor revoluționează dezvoltarea societății contemporane, contribuie consistent la realizarea conceptului de societate digitală. Agenda digitală a Europei propune ca parte a Strategiei „Europa 2020" dinamizarea și optimizarea beneficiilor tehnologiilor informației pentru creșterea economică, crearea de noi locuri de muncă, creșterea calității vieții cetățenilor. Inițiativa "A Stronger Digital Europe towards 2025" (O Europă digitală mai puternică către 2025) care reunește circa 70 din cele mai puternice companii europene și transnaționale, declară în manifestul său că tehnologiile digitale, inovațiile și inteligența artificială vor crea o Europă digitală puternică, nefragmentată, care va conduce la dezvoltarea incluziunii digitale, creșterea utilizării resurselor "verzi", inovații, elaborarea politicilor agile, ce vor asigura prosperitatea societății europene și vor situa Europa pe poziție de lider în economia globală. Tematica proiectului, care ține de cercetări în domeniul sistemelor informatice inteligente cu aplicații în trei domenii sociale: medicină, educație, cultură, se încadrează perfect în acest context. În raport cu aceste domenii, proiectul prevede cercetarea și elaborarea sistemelor informatice destinate soluționării unor probleme de ordin științific și social care sunt, de regulă, slab structurate, operează cu volume mari de date, depind în mare măsură de viziunea decidentului și necesită o tratare personalizată. Această abordare presupune parcurgerea anumitor etape de procesare a cunoștințelor: examinarea, experimentul, conceptualizarea și analiza, care vor constitui baza aplicațiilor informatice în domeniile de prezervare a patrimoniului cultural, suport în diagnosticul medical, managementul atenuării situațiilor de dezastru cu multiple victime, automatizarea procesului de proiectare și generare a contentului digital pentru învățarea asistată de calculator (e-learning).
Soluțiile propuse vor ține cont de caracterul fragmentar și eterogen al informațiilor, datelor și cunoștințelor în scopul definirii unor structuri standardizate, ce vor facilita interoperabilitatea și incorporarea eficientă în sistemele informaționale. În aspectul digitizării patrimoniului cultural accentul va fi pus pe lucrările tipărite în limba română cu grafie chirilică, cuprinzând perioada sec. 17-20 și având drept rezultat atât formatul tipărit cu caractere originale, cât și cel transliterat în grafie latină și adaptat la limbajul modern. Pentru prima dată este abordată problema procesării integrate a conținutului de natură diferită (text, grafică, formule, note musicale, etc.). Platforma universală, elaborarea prototipului căreia este prevăzută în proiect, va constitui un instrumentar destinat unui cerc larg de utilizatori, oferindu-le asistență la etapele de preprocesare, recunoaștere, aliniere și postprocesare a tipăriturilor eterogene. Pentru procesarea volumelor mari de date se vor utiliza metode bazate pe modele formale de calcul, care asigură procesarea paralelă (inclusiv calcul membranar supranumit și P sisteme, rețele Petri, etc). De asemenea, urmărind scopul eficientizării procesării informației vor fi soluționate probleme de proiectare și realizare a sistemelor de calcul distribuite, propuse și analizate soluții care vizează îmbunătățirea funcționării sistemelor din punct de vedere al adaptării și ajustării mediilor de execuție ținând cont de cerințele specifice ale diverselor clase de aplicații.
